NURNBERG

Am ajuns in Nurnberg din greseala. Nu planificasem sa stau acolo dar am ramas trei zile. Ma asteptam sa vad un muzeu cu sala procesului de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Dar am gasit un oras care are in centru un castel fortificat. Alba Iulia e asemanatoare dar pastrand proportiile. O gara cu arhitectura impresionanta, strazile pietruite cu aer medieval din interiorul castelului, o cladire pe a carei acoperis se afla o sfera ce dadea senzatia de luna ce lumineaza permanent piata centrala precum si apa ce strabate castelul dau un aer boem acestui oras. In exterior un oras linistit. Am descoperit ca nici nemtii nu sunt perfecti. E nostim sa vezi cum un sofer de tir descopera ca masina lui e prea inalta sa incapa pe sub pod. Toate bune si frumoase pana s-a facut sambata seara. Latin din fire si flamand am inceput sa ma agit, ca sigur e vreo pizzerie sau un restaurant prin centru. Amicii cu care eram au incercat sa ma convinga ca nu voi gasi nimic deschis, eu nu si nu. Si iata-ma scotandu-i din casa si aratandu-le lumini colorate dinspre cetate. Logic credeam ca sunt pub-uri macar sau vreo terasa, chiar nimic deschis in centrul unui oras nu credeam ca se poate. Si era deschis! Astia radeau de pocneau in timp ce eu intram vesel pe o usa. Aveau si de ce rade deoarece eu nestiind germana nu am putut citi ca nimerisem la un bordel. Aia nu aveau vitrine sau alte semne care sa ma ajute sa inteleg domeniul de activitate al stabilimentului deoarece se afla in castel si nu ar fi fost in concordanta cu istoria zonei. Cu chiu cu vai am gasit pana la urma un Burger King in gara. Si totusi sunt ferm convins ca pe undeva pe acole era si un restaurant cu lume si muzica...